Timp de decenii, igiena orală a fost asociată aproape exclusiv cu două obiceiuri: periajul zilnic și, opțional, folosirea aței dentare.
Că era bine, că era rău, nu stăm să judecăm. Cu siguranță era un sistem relativ simplu, cu reguli clare și puține instrumente.
Totuși, în ultimii ani, evoluția tehnologică, precum și o mai bună înțelegere a biofilmului oral au determinat apariția unor metode mai sofisticate, adaptate unei realități clinice în care bolile gingivale și cariile rămân omniprezente, în ciuda eforturilor constante de prevenție.
Ei bine, în această ecuație, tehnologia de curățare interdentară prin presiune hidrodinamică – adesea marginalizată sau considerată opțională – începe să se impună ca un veritabil „game changer”.
Nu pentru că ar înlocui complet celelalte metode, ci pentru că acoperă un gol important: acela dintre curățarea de suprafață și igiena profundă a zonelor greu accesibile.
Dar cât de eficiente sunt aceste dispozitive comparativ cu metodele tradiționale? Există dovezi științifice care să susțină superioritatea lor? Și, mai ales, pentru cine sunt cele mai potrivite?
Așadar, scopul nostru de astăzi este să analizăm diferențele tehnice și clinice dintre metodele tradiționale (periuțe manuale, electrice, periuțe interdentare, ață dentară, scobitori speciale) și tehnologiile care utilizează presiunea apei pentru igiena orală. Vom folosi date reale din cercetare, opinii ale specialiștilor și standarde clinice actuale.
Ce înseamnă, de fapt, igiena orală?
Când ne gândim la igienă orală bună, ne gândim inevitabil la niște dinți albi. Totuși, igiena orala nu este doar o adunătură de obiceiuri care ne mențin dinții curați și respirația proaspătă.
În realitate, discutăm de un cumul de practici care influențează direct sănătatea gingiilor, a mucoasei bucale, a oaselor maxilare și, indirect, a întregului organism.
Există numeroase studii care subliniază tot mai clar legătura dintre bacteriile din cavitatea bucală și boli sistemice precum diabetul, bolile cardiovasculare sau chiar afecțiunile neurodegenerative. Igiena orală nu mai este de mult un subiect secundar în medicina preventivă – este o piesă fundamentală a sănătății generale.
Ca să cităm din ADA - American Dental Association (ADA.org) - ”O gură sănătoasă este o poartă de acces către un corp sănătos.”
O igienă orală completă presupune:
- Periaj eficient, de minimum două ori pe zi
- Curățarea spațiilor interdentare (cu ață, periuțe interdentare sau dispozitive moderne)
- Clătire cu apă de gură antibacteriană
- Control stomatologic regulat
- Curățări profesionale periodice
Fiecare element are un rol esențial, dar unul dintre cele mai neglijate – și în același timp cele mai critice – este curățarea interdentară.
De ce periajul, oricât de riguros, nu este suficient?
Periuțele de dinți, chiar și cele electrice, nu pot ajunge eficient în spațiile dintre dinți. Pot elimina placa bacteriană de pe suprafața dinților, dar nu pătrund suficient în zona interproximală sau subgingivală.
Așa cum se afirmă de către Centers for Disease Control and Prevention (CDC) (cdc.gov/oralhealth): ”Periuțele de dinți singure nu pot curăța eficient între dinți, unde placa bacteriană tinde să se acumuleze.”
Acest lucru explică de ce, în ciuda periajului zilnic, multe persoane dezvoltă carii interdentare sau gingivită.
Bineînțeles că, în esență, periajul nu este rău. Periuța de dinți, fie ea manuală sau electrică, rămâne primul instrument recomandat de toți medicii stomatologi. Periajul are rolul de a îndepărta placa bacteriană de pe suprafețele dentare și de a preveni formarea tartrului, principala cauză a inflamațiilor gingivale și a cariei dentare.
Specialiștii recomandă periajul de două ori pe zi, timp de cel puțin două minute, cu mișcări circulare, blânde, care să includă toate suprafețele dinților — vestibulară, linguală și ocluzală.
Totuși, chiar și cel mai riguros periaj nu reușește să curețe eficient spațiile interdentare. Studiile arată că o periuță clasică nu poate pătrunde în spațiile dintre dinți în proporție mai mare de 60% în cele mai bune cazuri, lăsând loc pentru acumularea bacteriilor și dezvoltarea cariilor interproximale (Kaur et al., Journal of Clinical and Diagnostic Research, 2014).
Bineînțeles că este important și ce fel de periuță alegem. Pentru că „Periuțele electrice cu mișcare de rotație-oscilație reduc placa bacteriană și gingivita mai eficient decât periuțele manuale, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.” după cum se afirmă în Cochrane Database of Systematic Reviews, 2014.
Ca să nu mai vorbim de periuțele interdentare, care cu siguranță sunt mult mai eficiente decât cele clasice, ba chiar și mai eficiente decât ața dentară. Iată, de exemplu, ce se spunea în Journal of Clinical Periodontology, 1998: ” Periuțele interdentare au îndepărtat semnificativ mai multă placă decât ața dentară și au dus la o reducere mai mare a adâncimii pungilor parodontale.”
Ața dentară – aliatul spațiilor interdentare?
Introducerea aței dentare ca parte din rutina zilnică a igienei orale a fost considerată, pentru mult timp, un standard de aur. Ea are rolul de a elimina resturile alimentare și placa bacteriană din locurile în care periuța nu ajunge.
Deși a fost promovată intens de către organizațiile profesionale, dovezile științifice privind eficiența aței dentare sunt mai nuanțate.
Un studiu publicat în Cochrane Database of Systematic Reviews (2019) concluzionează că, deși folosirea aței dentare aduce unele beneficii în reducerea inflamației gingivale, acestea sunt modeste și depind puternic de corectitudinea utilizării.
Cu alte cuvinte, „ața dentară funcționează doar dacă este folosită corect și constant”, ceea ce nu este întotdeauna cazul.
Multe persoane sunt de părere că folosirea aței dentare este dificilă, incomodă sau chiar dureroasă, mai ales în cazul celor cu mobilitate redusă, purtători de aparate dentare sau gingii sensibile.
Dacă la americani, o anchetă efectuată de American Dental Association în 2022 arăta că doar 30% dintre american spun că folosesc ață dentară zilnic, vă imaginați cum stăm noi în România la acest capitol?! E adevărat că la noi nu s-au făcut cine știe ce studii pe această temă, dar nu este greu de imaginat.
Cu alte cuvinte, ața dentară este utilă, dar din păcate este subtilizată.
Ca să întărim importanța folosirii aței dentare în igiena orară, venim cu un alt citat, de data aceasta din American Stroke Association Conference, 2025: ” Folosirea aței dentare cel puțin o dată pe săptămână a fost asociată cu o reducere de 22% a riscului de accident vascular cerebral ischemic.” – vezi și sursa aici.
Tehnologii moderne de curățare interdentară
Metodele avansate de igienă orală reușesc să mute la domiciliu o parte din eficiența curățării profesionale făcute în trecut exclusiv în cabinetele stomatologice.
Un exemplu important îl reprezintă dispozitivele de curățare interdentară cu apă sub presiune, care pot accesa zone greu de atins și elimină placa bacteriană fără riscul de a răni gingiile (așa cum se întâmplă uneori în cazul aței dentare folosite agresiv).
Pentru pacienții care se confruntă frecvent cu inflamații gingivale sau au lucrări dentare complexe, utilizarea unui irigator bucal poate aduce un plus semnificativ în rutina zilnică de igienă orală, asigurând o curățare eficientă acolo unde periuța sau ața dentară nu reușesc să pătrundă.
În susținerea acestei idei vine un studiu publicat în Journal of Clinical Dentistry, 2013 ” Dispozitivele de curățare pe bază de apă sunt eficiente în îndepărtarea plăcii bacteriene și reducerea inflamației gingivale.” – vezi sursa https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24282867/.
De asemenea, un studiu publicat în Journal of Clinical Periodontology a arătat că folosirea unui dispozitiv de curățare interdentară cu apă a dus la o reducere de 74.4% a sângerărilor gingivale în doar patru săptămâni. (Link către studiu).
Însă, nu doar dispozitivele de curățare pe bază de jet de apă sunt recunoscute pentru precizie eficiență și igienă personală acasă.
Pe lângă acestea mai găsim și tehnologia sonică de curățare interdentară, inspirată din periuțele electrice cu vibrații sonice, această tehnologie combină presiunea aerului cu microbule de apă pentru a genera un jet direcționat în zonele interdentare.
Și, de asemenea, mai putem menționa aici și periuțele electrice cu capete interdentare speciale.
Unele periuțe electrice moderne vin astăzi cu accesorii concepute special pentru curățarea zonelor greu accesibile, cum ar fi capetele interdentare subțiri sau periuțele ortodontice.
Acestea funcționează prin vibrații oscilante ori sonice și sunt deosebit de eficiente pentru:
- zonele dintre molari
- suprafețele proximale ale lucrărilor protetice
- curățarea în jurul brackeților
Și nu în ultimul rând, mai putem aduce în discuție și tehnologia UV.
Aceasta este o altă inovație notabilă despre ceea ce înseamnă integrarea lămpilor UV pentru dezinfectarea capetelor periuței sau a duzelor pentru jetul de apă. Astfel, se reduce semnificativ riscul de contaminare microbiană, mai ales în medii umede precum baia.
Rețineți însă - este deosebit de important -, că toate aceste dispozitive nu înlocuiesc complet periajul dentar, ci îl completează. Ele sunt menite să întregească un plan de igienă orală complet și adaptat fiecărei persoane.
Mituri vs. realitate
- „Periajul este suficient dacă este făcut corect” – Adevărat doar parțial. Chiar și cu tehnică perfectă, periajul nu ajunge între dinți sau sub linia gingivală.
- „Ața dentară este esențială pentru toți” – Fals. În cazul unora, utilizarea incorectă poate duce la traumatisme gingivale sau descurajare în rutina zilnică.
- „Tehnologiile cu apă sunt doar pentru persoanele cu probleme” – Complet fals. Sunt benefice și pentru prevenție, nu doar ca tratament adjuvant.
- „Jetul de apă nu poate înlocui ața dentară.” – Corect. Însă nici nu trebuie să o „înlocuiască” în sens strict, ci să o depășească în anumite contexte.
- „Doar persoanele cu probleme dentare trebuie să folosească metode avansate.” – Fals. Igiena interdentară avansată este profilactică, nu doar terapeutică. Cu cât o persoană introduce mai devreme tehnologii eficiente în rutina sa, cu atât riscul de parodontită, carii interdentare sau inflamații scade exponențial.
- „Scobitorile din lemn sunt suficiente după masă.” – Fals. Scobitorile pot îndepărta resturile alimentare vizibile, dar nu afectează biofilmul bacterian, nu pătrund în șanțul gingival și pot chiar răni gingia dacă sunt folosite agresiv sau incorect.
- „Nu trebuie să curăț între dinți dacă nu am spații vizibile.” – Fals. Spațiile interdentare „invizibile” sunt exact efectiv cele mai predispuse la acumulare bacteriană. Prezența contactului strâns între dinți nu exclude necesitatea curățării acestor zone. Ba din contră, le face mai greu accesibile pentru metodele clasice.
- „Curățarea interdentară poate slăbi gingiile.” – Fals. Un mit frecvent perpetuat. Gingiile sângerează nu pentru că sunt agresate de curățare, ci pentru că sunt deja inflamate din cauza bacteriilor. Odată ce curățarea devine regulată, gingiile se vindecă, iar sângerările dispar.
Concluzie
În final, vă spunem că lumea medicinei dentare nu mai funcționează după dogme, ci pe dovezi. Iar dovezile spun că igiena orală nu se mai poate baza exclusiv pe metodele tradiționale, indiferent cât de corect ar fi aplicate. Realitatea timpurilor noastre cere soluții moderne — iar combinația de periaj, igienizare interdentară eficientă și tehnologie blândă dar profundă pare a fi direcția corectă și recomandată de specialiști.
Nu este vorba despre înlocuirea unui obicei cu altul, ci despre completare inteligentă. Când vine vorba despre prevenție și calitatea vieții, orice mic avantaj contează — iar în acest caz, avantajul este real, documentat și accesibil.
