Bolile parodontale reprezintă una dintre cele mai frecvente probleme ale cavității bucale, afectând milioane de persoane la nivel global.
De la gingivita ușoară până la parodontita avansată, bolile parodontale pot duce la pierderea dinților, probleme sistemice și o calitate a vieții redusă.
Trăim într-o lume în care estetica dentară este din ce în ce mai apreciată, însă, din păcate, sănătatea gingiilor continuă să fie adesea trecută cu vederea.
În mod ironic, frumusețea unui zâmbet nu poate fi menținută în absența unui fundament sănătos — parodonțiul. Bolile parodontale nu sunt doar o problemă de „gingii inflamate” sau „sângerări ocazionale”, ci reprezintă o serie de afecțiuni cronice, inflamatorii, cu implicații profunde asupra sănătății generale.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) – Raport privind starea sănătății orale la nivel global, peste 50% din populația adultă suferă de o formă de parodontită, iar prevenția și managementul eficient sunt deosebit de importante pentru menținerea sănătății orale pe termen lung.
Peste 1 miliard de oameni suferă de parodontită moderată sau severă la nivel global, aceasta fiind una dintre principalele cauze de pierdere a dinților la adulți. Mai mult decât atât, cercetările recente evidențiază legături directe între bolile parodontale și afecțiuni sistemice precum diabetul zaharat, bolile cardiovasculare și chiar unele forme de demență.
În România procentul este de cca 48.2%, în creștere la 70-85% la populația cu vârstă între 60 și 65 de ani. - vezi aici sursa.
Iată de ce ne-am propus astăzi să abordăm această temă și să ne aplecăm asupra celor mai eficiente practici în prevenirea și gestionarea bolilor parodontale, integrând cunoștințe actualizate din literatura de specialitate, metode de igienă orală avansate și perspective interdisciplinare.
Vom discuta despre igiena zilnică, stilul de viață, vizitele regulate la stomatolog, dar și despre cele mai moderne metode care completează periajul și utilizarea aței dentare.
Ce sunt bolile parodontale și cum evoluează?
Bolile parodontale includ două entități principale: gingivita și parodontita. Gingivita este forma reversibilă, manifestată prin inflamația gingiilor, cauzată de acumularea de placă bacteriană. Dacă nu este tratată, gingivita poate progresa către parodontită, o boală distructivă, în care țesutul conjunctiv și osul care susține dintele sunt afectate iremediabil.
Nu trebuie să vă mai spunem cât de periculoasă este parodontita. O afirmă des specialiștii: ”Parodontita este o boală inflamatorie cronică multifactorială asociată cu un biofilm bacterian disbiotic și caracterizată prin distrugerea progresivă a aparatului de susținere a dintelui.” (Socransky & Haffajee, 1992)
Semne timpurii ale bolii parodontale:
· Sângerări gingivale la periaj
· Respirație urât mirositoare persistentă
· Gingii inflamate, roșii, retrase
· Mobilitatea dentară
· Spații nou apărute între dinți
Potrivit American Academy of Periodontology, inflamația parodontală persistentă poate duce, în timp, la pierderea dinților și afectarea masticației, influențând inclusiv digestia și nutriția pacienților.
Cauzele principale și factorii de risc
În centrul tuturor bolilor parodontale stă placa bacteriană – un biofilm aderent care se formează constant pe suprafața dinților. Însă simpla prezență a bacteriilor nu este întotdeauna suficientă pentru declanșarea bolii. Există o serie de factori de risc care pot agrava procesul inflamator:
- Igiena orală deficitară – periaj incomplet sau absent, lipsa curățării spațiilor interdentare
- Fumatul – studii arată că fumătorii au un risc de 3-6 ori mai mare de a dezvolta parodontită severă – vezi: Bergström, J. (2004). ”Tobacco smoking and chronic destructive periodontal disease. Odontology”
- Diabetul zaharat – hiperglicemia favorizează inflamația gingivală și scade capacitatea de vindecare
- Predispoziția genetică – anumite persoane prezintă o reacție imună exacerbată la prezența plăcii bacteriene
- Stresul cronic – influențează sistemul imunitar și echilibrul hormonal
- Sarcina și modificările hormonale – pot amplifica răspunsul inflamator gingival
- Medicația – anumite medicamente (antiepileptice, imunosupresoare, antihipertensive) pot induce gingivite hiperplazice
Practici esențiale pentru prevenirea bolilor parodontale
Periajul dentar corect
Deși pare banal, periajul dentar este prima linie de apărare împotriva plăcii bacteriene. Totuși, studiile arată că peste 40% dintre adulți nu își periază dinții de două ori pe zi.
Recomandări:
- Folosirea unei periuțe cu peri moi
- Tehnica Bass modificată (perii la un unghi de 45° către gingie, mișcări scurte orizontale)
- Periaj de minimum 2 ori pe zi, timp de 2 minute
- Schimbarea periuței la fiecare 3 luni
Să nu uităm nici de curățarea limbii. Limba poate găzdui un număr semnificativ de bacterii care contribuie la halitoză (halenă, respirație urâtă) și la formarea plăcii bacteriene. Utilizarea unui curățător lingual sau a periuței de dinți pentru a curăța suprafața limbii poate reduce încărcătura bacteriană orală.
Curățarea spațiilor interdentare
Deoarece placa se acumulează în special între dinți, curățarea spațiilor interdentare este esențială. Aceasta se poate realiza prin mai multe metode, fiecare având avantaje specifice pentru anumite tipuri de dantură (dinți înghesuiți, implanturi, punți etc.).
Subliniem că această practică trebuie să fie personalizată și integrată în rutina zilnică, nu doar ocazional.
Curățarea spațiilor dintre dinți nu mai înseamnă doar ață dentară sau scobitori; irigatoarele bucale au adus un plus de confort și mult mai multă eficiență, transformând o rutină neplăcută într-un gest simplu, dar esențial pentru sănătatea gingiilor.
Clătirea cu soluții antiseptice
Soluțiile antiseptice (cu clorhexidină, uleiuri esențiale sau CPC – clorura de cetilpiridiniu) pot reduce încărcătura bacteriană, însă utilizarea lor trebuie limitată ca durată pentru a evita efectele adverse (colorarea dinților, dezechilibru al florei orale).
Exemplu: clorhexidina 0,12% este eficientă în formele moderate de inflamație, dar nu trebuie utilizată mai mult de 2 săptămâni consecutiv fără recomandarea medicului.
Gestionarea profesională a bolii parodontale
Controalele stomatologice regulate sunt de importanță capitală în depistarea precoce a semnelor de boală parodontală și pentru realizarea unor proceduri de igienizare profesională.
În timpul unui control de rutină, medicul stomatolog sau igienistul dentar va efectua un examen parodontal amănunțit ce include:
· evaluarea gingiilor - Se verifică culoarea, consistența și prezența sângerării gingivale. Gingivita se manifestă adesea prin gingii roșii, inflamate și care sângerează ușor la atingere sau în timpul periajului.
· măsurarea adâncimii pungilor parodontale - Cu ajutorul unei sonde parodontale, se măsoară distanța dintre marginea gingivală și baza pungii parodontale. Adâncimi mai mari de 3 mm pot indica pierderea atașamentului clinic și formarea pungilor parodontale, caracteristice parodontitei.
· evaluarea mobilității dentare - Se verifică dacă dinții prezintă mobilitate, un semn avansat al pierderii de suport osos.
· realizarea de radiografii - radiografiile dentare (de exemplu, radiografii panoramice sau retroalveolare) sunt esențiale pentru a evalua nivelul osului alveolar și pentru a identifica eventualele leziuni osoase asociate bolii parodontale.
Igienizarea profesională, cunoscută și sub denumirea de detartraj supragingival și subgingival (scaling și root planing), are ca scop îndepărtarea depozitelor de tartru (placă bacteriană mineralizată) de pe suprafețele dentare, atât deasupra, cât și sub nivelul gingiei. Această procedură ajută la eliminarea factorilor iritanți locali și la crearea unui mediu favorabil vindecării țesuturilor parodontale.
Detartrajul și planarea radiculară
Aceasta este metoda standard de îndepărtare a tartrului supragingival și subgingival. Detartrajul profesional, realizat la fiecare 6 luni (sau mai des, în funcție de necesități), este piatra de temelie în controlul bolii parodontale.
Planarea radiculară presupune curățarea în profunzime a rădăcinilor afectate, eliminând toxinele bacteriene și netezind suprafața dentară pentru a preveni reinfestarea.
Monitorizarea indicelui de sângerare și atașament
Pentru pacienții cu antecedente de parodontită, controalele periodice trebuie să includă evaluarea:
· Sângerărilor la sondare
· Adâncimii pungilor parodontale
· Nivelului de atașament clinic
· Mobilității dentare
Un plan de tratament parodontal eficient necesită colaborarea strânsă între pacient și medicul parodontolog, cu reevaluări constante.
Tehnologii moderne în igiena orală
În completarea periajului și curățării interdentare, există metode moderne care folosesc presiune mecanică controlată și apă, oferind o curățare superioară în zonele greu accesibile. Aceste soluții sunt deosebit de utile pentru:
- Persoane cu aparate ortodontice
- Pacienți cu implanturi dentare
- Persoane cu mobilitate redusă a mâinilor
Aceste metode nu doar că îndepărtează resturile alimentare, dar reduc și inflamația gingivală în mod eficient, fiind susținute de studii clinice multiple.
“O nouă generație de dispozitive de îngrijire orală demonstrează o eficiență remarcabilă în reducerea sângerărilor gingivale și îmbunătățirea indicilor parodontali, în special la pacienții cu aparate ortodontice sau dexteritate manuală compromisă.” — Sharma, N. C. et al. (2021), Journal of Clinical Periodontology.
Pe lângă igiena orală și îngrijirea profesională, anumiți factori de risc și alegeri ale stilului de viață pot influența evoluția bolilor parodontale. Printre acești factori se numără: fumatul, diabetul zaharat, stresul, genetica, nutriția.
Concluzie
Nu mai putem privi bolile parodontale ca pe o simplă problemă locală. Ele sunt expresia unui dezechilibru sistemic, reflectat în cavitatea bucală. Prevenirea lor nu se limitează la periaj, ci presupune o igienă orală completă, un stil de viață sănătos, monitorizare profesională constantă și deschidere către metode moderne de igienă avansată.
Prevenirea și gestionarea bolilor parodontale este până la urmă un efort comun pacient - stomatolog. O igienă orală meticuloasă la domiciliu, controalele stomatologice regulate, adoptarea unui stil de viață sănătos și, în cazurile avansate, intervențiile terapeutice specifice sunt importante pentru menținerea sănătății parodontale și a integrității dentiției.
Într-o eră a tehnologiei în general, dar și a celei medicale în special, pacientul informat are la dispoziție nu doar instrumentele, ci și cunoștințele necesare pentru a preveni pierderea dinților și complicațiile sistemice asociate. Totul pornește de la conștientizare și disciplină zilnică. Și, mai ales, de la înțelegerea faptului că gingiile nu sunt doar fundalul zâmbetului — ele sunt fundația lui.
